am avut cumva norocul să trăiesc asta acum douăzeci și ceva de ani, am stat un an degeaba, apoi am înțeles-o p-asta cu „să devii relevant“ și am încercat să fiu pe picioarele mele, un PFA, un mic SRL, făcând cam același lucru pe care îl făceam și înainte, dar asumându-mi răspunderea...
din păcate, soluția asta nu este pentru oricine...
ai o meserie, faci ceva util pentru ceilalți, contezi pe piață, ești relevant, poți să faci pasul înainte de a pleca acasă cu cutia de carton în brațe, dar dacă nimeni nu ar plăti ceva pentru ceea ce știi?
de asta este bine ca încă din liceu oamenii să-și facă o analiză de tip ikigai (ce-mi place, ce știu, ce-mi cer ceilalți, pentru ce sunt plătit) și să nu se amăgească pornind pe drumuri care inevitabil nu sunt rentabile...
și, nu, nu este vorba de studii superioare, ci de făcut ceea ce ți se potrivește, dar de care și ceilalți au nevoie (instalatorul la care apelez este evident mai util societății decât mulți intelectuali rasați...)
Ai dreptate - "fii pe propriile picioare" nu e soluție când ai facturi luna viitoare și tocmai ai fost concediat.
Ikigai din liceu sună bine în teorie, dar câți adolescenți fac exercițiul ăsta serios? Și câți adulți îi încurajează să aleagă ce e util în loc de ce e prestigios?
am avut cumva norocul să trăiesc asta acum douăzeci și ceva de ani, am stat un an degeaba, apoi am înțeles-o p-asta cu „să devii relevant“ și am încercat să fiu pe picioarele mele, un PFA, un mic SRL, făcând cam același lucru pe care îl făceam și înainte, dar asumându-mi răspunderea...
din păcate, soluția asta nu este pentru oricine...
ai o meserie, faci ceva util pentru ceilalți, contezi pe piață, ești relevant, poți să faci pasul înainte de a pleca acasă cu cutia de carton în brațe, dar dacă nimeni nu ar plăti ceva pentru ceea ce știi?
de asta este bine ca încă din liceu oamenii să-și facă o analiză de tip ikigai (ce-mi place, ce știu, ce-mi cer ceilalți, pentru ce sunt plătit) și să nu se amăgească pornind pe drumuri care inevitabil nu sunt rentabile...
și, nu, nu este vorba de studii superioare, ci de făcut ceea ce ți se potrivește, dar de care și ceilalți au nevoie (instalatorul la care apelez este evident mai util societății decât mulți intelectuali rasați...)
Ai dreptate - "fii pe propriile picioare" nu e soluție când ai facturi luna viitoare și tocmai ai fost concediat.
Ikigai din liceu sună bine în teorie, dar câți adolescenți fac exercițiul ăsta serios? Și câți adulți îi încurajează să aleagă ce e util în loc de ce e prestigios?
Din păcate, orientarea profesională, ca să-i spun așa, nu există pe la noi decât sub forma împlinirii viselor noastre prin copii...