Bărbat sau Femeie? Tehnologia spune „nu mai contează”

O idee despre cum viitorul ne eliberează de roluri, dar nu de esenţă

Ce mai înseamnă „bărbat” sau „femeie” când tehnologia ne pune pe toţi la aceeaşi masă? Mi-a trecut prin cap o idee: rolurile alea vechi – el cu securea, ea cu supa – s-ar putea topi ca o umbră sub soare. Nu vorbesc de XX şi XY, cromozomii rămân ce sunt, ci de poveştile pe care le-am tot spus despre „cine face ce”. Yuval Harari zice în „Sapiens”: „Societăţile umane sunt construite pe închipuiri colective” (pag. 45). Adică ne-am imaginat o lume cu „treaba lui” şi „treaba ei”. Dar dacă tehnologia ne şopteşte că poveştile astea nu mai ţin?

Să ne uităm un pic înapoi. Timp de mii de ani, rolurile au avut sens: el vâna pentru că avea muşchi, ea creştea copii pentru că natura i-a dat startul. Dar astăzi? Nu mai gonim cerbi prin pădure, şi un laptop nu întreabă cine-l tastează. Tehnologia schimbă regulile: 41% din joburi vor fi automate până în 2030, zice un studiu de la Oxford Economics (2019). Munca „de bărbat” – să cari saci – devine treaba unui robot. Munca „de femeie” – să ai grijă de casă – se rezolvă cu o aplicaţie şi un aspirator smart. Nu mai e despre „putere” sau „delicateţe”, ci despre cine apasă butonul.

Şi nu se opreşte aici. Imaginaţi-vă: un bărbat care „alăptează” cu un dispozitiv – nu e fantezie, cercetările în bioinginerie (ex. MIT, 2022) lucrează la pompe şi sisteme care fac posibilă lactaţia indusă. O femeie care conduce un şantier? 67% din femei muncesc în UE (Eurostat, 2022), şi exoscheletele le dau putere să ridice cât un halterofil. Tehnologia nu zice „tu eşti bărbat, tu eşti femeie” – zice „fă ce vrei”. Harari adaugă: „Genul e o ierarhie inventată, nu o lege naturală” (pag. 153, adaptat). Adică noi am desenat liniile, dar viitorul le şterge.

Cum ar arăta asta? Poate un tip cu XY creşte copii cu un biberon conectat la o aplicaţie care dozează laptele perfect. Poate o tipă cu XX pilotează drone agricole, în timp ce o maşină găteşte cina acasă. Sau poate amândoi fac amândouă – de ce nu? În România, 46% din joburi sunt ocupate de femei (INS, 2023), şi automatizarea creşte cu 10% pe an (McKinsey, 2021). Nu e science-fiction, e doar un pas mai încolo. Harari zice şi el: „Oamenii au creat ordinea socială, oamenii o pot schimba” (pag. 133). Tehnologia ne dă creionul să rescriem.

Sigur, nu se schimbă totul peste noapte. Unii vor zice „eu tot repar maşina, că-i de bărbat”. Altele vor zice „copiii sunt treaba mea”. Şi e OK – poveştile vechi au rădăcini adânci. Dar când un robot repară maşina mai bine şi un gadget creşte copilul la fel de bine, ce mai rămâne de apărat? Poate în 50 de ani, „bărbat vs femeie” o să fie doar o amintire ciudată, ca un joc pe care l-am jucat până ne-am plictisit. Viitorul nu ne ia esenţa – XX şi XY sunt ale noastre –, dar ne dă libertatea să fim mai mult decât „roluri”.

Ce ziceţi?